Lista câștigătoarelor Premiului Orașul Accesibil din UE

Comisia Europeană a instituit în 2011 Premiul Orașul Accesibil, pentru care sunt eligibile localități cu cel puțin 50.000 de locuitori din Uniunea Europeană. 

Un oraș poate fi considerat accesibil persoanelor cu dizabilități când acestea pot obține informații, pot folosi autobuzele, tramvaiele și metroul, pot fi confortabile în parcuri și locuri de joacă, pot intra în clădiri publice cum sunt sălile de sport, bibliotecile și primăria.

Concursul cuprinde două etape: națională, când sunt selectate maximum trei candidate, și europeană. 

Juriile analizează măsurile luate și planificate în patru domenii: construcțiile și spațiile publice, transportul și infrastructura conexă, informarea și comunicare, facilitățile și serviciile publice.

Alessandria (Italia) - mențiune în 2017
Arona (Italia) - mențiune 2015

Ávila (Spania) - câștigător în  2011

Barcelona (Spania) - finalist în 2011

• premiul III în 2022

Barnsley (Anglia) -  mențiune în 2011

Belfast (Irlanda de Nord) - mențiune în 2014

Berlin (Germania) - premiul I în 2013
Bilbao (Spania) - mențiune în 2013
Borås (Suedia) - premiul I î n 2015
Breda (Olanda) - premiul I în 2019

Bremerhaven (Germania) - premiul II în 2021
Budapest (Ungaria) - mențiune în 2015
Burgos (Spania) - mențiune în 2014

Castellón de la Plana (Spania) - premiul II în 2020
Chania (Grecia) - mențiune în 2020
Chester (Anglia) - premiul I în 2017

Cologne (Germania) - finalist în 2011
Dresden (Germania) - mențiune în 2014
Dublin (Irlanda) - mențiune în 2011

Évreux  (Franța ) - mențiune în 2020

• premiul II în 2019

Funchal (Portugalia) - mențiune în 2017

Florence (Italia) - mențiune în 2021

Gdynia (Polonia) - premiul III în 2019

• mențiune în 2013
• premiul III în 2021

Gothenburg (Suedia) - premiul I în 2014

Grenoble (Franța) - premiul II în 2014

• mențiune în 2012
• mențiune în  2011

Helsinki (Finlanda) - premiul II în 2015

• premiul II în 2022

Jönköping (Suedia) - premiul I în 2021

Jūrmala (Letonia) - premiul III în 2017

Kaposvár (Ungaria) - mențiune în 2019

• mențiune în 2016

Komotini (Grecia) - mențiune în 2021
Kraków (Polonia) - finalist în 2012
Leuven (Belgia) - mențiune în 2022
Ljubljana (Slovenia) - premiul II în 2018

• premiul III în 2015
• mențiune în 2012

Logroño (Spania) - mențiune în 2015
Luxembourg premiul I în 2022

• premiul III în 2018
• mențiune în 2015

Lyon (Franța) - premiul I în 2018

Malmö (Suedia) - mențiune în 2011

Marburg (Germania) - finalist în 2012

Milan - premiul I în 2016

Monteverde - Premiul Special în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural în 2019 

Málaga (Spania) - mențiune în 2014

Nantes (Franța) - premiul II în 2013

Olomouc (Cehia) - mențiune în 2012

Palma (Spania) - mențiune în 2022

Pamplona (Spania) - mențiune în 2013

Porto (Portugalia) - mențiune în 2022

Poznań (Polonia) - premiul III în 2014

• mențiune în 2021

Rotterdam (Olanda) - premiul II în 2017

Salzburg (Austria) - câștigător în 2012

Santander (Spania) - finalist în 2012

Skellefteå (Suedia) - premiul III în 2020 

• mențiune în 2017

Stockholm (Suedia) - premiul III în 2013
Tallaght (Irlanda) - mențiune în 2013
Tartu (Estonia) - mențiune în 2020
Terrassa (Spania) - mențiune în 2012 

Toulouse (Franța) - premiul III în 2016

Turku (Finlanda) - finalist în 2011
Vaasa (Finlanda) - mențiune în 2016
Viborg (Danemarca) - Premiul Special în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural în 2019 

mențiune în 2018

Vigo (Spania) - mențiune în 2019
Warsaw (Polonia) - premiul I în 2020
Wiesbaden (Germania) - premiul II în 2016

https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1141

https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1141&intPageId=5378&langId=en

Bogdan III Mușat cel Orb, domn al Moldovei (1504-1517) (ISTORIE)

Bogdan III Mușat fiul lui Ștefan cel Mare și al domniței muntene Mariei Voichița și s-a născut la 16 iunie 1479. Tatăl său l-a asociat la tron spre sfârșitul lungii sale domnii, un mijloc medieval de a asigura o tranziție necontestată a puterii. Ca urmare, fiul a reușit să succeadă fără dificultăți tatălui, la moartea acestuia la 2 iulie 1504, la Suceava.

Porecla „cel Orb” este menționată în cronica boierului moldovean Grigore Ureche (c. 1590-1647) Letopisețul Țării Moldovei, scrisă în limba română spre sfârșitul vieții.

Cuvântul apare în titlul primului capitol referitor la domnia lui Bogdan: „De domniia lui Bogdan vodă cel Orbu și Grozav...”

De asemenea, adjectivul apare în următorul capitol, ca explicație a faptului că, în 1506, Elisabeta, sora regelui polonez, a refuzat să se căsătorească cu domnitorul moldovean: „Ce craiul încă i-au îndelungat până altă dată, că vediia că soru-sa nu vrea să meargă după dânsul, că au fost Bogdan vodă grozav la față și orbu de un ochiu”. În consecință, principele moldovean „gândi rușinea sa să-și răscumpere cu sânge nevinovat” și a prădat și reocupat Pocuția, o provincie poloneză de graniță disputată de cele două țări vecine încă din secolul XIV. Ulterior, el a insistat diplomatic pentru oficierea căsătoriei, dar refuzurile poloneze au fost sancționate în 1509 printr-o nouă expediție moldovenească care a ajuns până la porțile Liovului (azi în vestul Ucrainei). Cronicarul moldovean descrie cu aceleași cuvinte sentimentul de ofensă resimțit de pretendentul moldovean: „socoti că are vreme să-și răscumpere rușinea sa dinspre craiul leșesc cu sânge nevinovat”.

Trebuie amintit faptul că Ureche a studiat în centrul cultural Liov și a folosit ca izvor al letopisețului său și cronica polonezului Joachim Bielschi din secolul XVI, dar și aceasta ulterioară morții lui Bogdan.

În epocă adjectivul „orb” se folosea în sensul adjectivului contemporan „chior”, deoarece termenul „chior” are origine turcească și a intrat în circulație în limba română ceva mai târziu.

Istoricul român A. D. Xenopol (1847-1920) nu a considerat veridic epitetul lui Ureche, deoarece, conform obiceiului medieval, un candidat la tron nu putea fi „însemnat”, adică trebuia să fie în integritate fizică. Totuși, marele savant a luat în calcul posibilitatea ca fiul lui Ștefan cel Mare să fi fost doar sașiu, adică ochii săi priveau încrucișat. 

O altă ipoteză avansată este aceea că Bogdan suferea de glaucom, deoarece există informații că fiul său, domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561; 1564-1568), și fiul acestuia, domnitorul Bogdan Lăpușneanu (1568-1572), sufereau de această boală ereditară.

Totuși, fiul lui Ștefan cel Mare apare cu o figură firească în fresca bisericii Sf. Gheorghe din  Suceava, care avea funcție de catedrală mitropolitană în epocă.

Refuzul prințesei poloneze din dinastia Jagellonă (1386-1572) nu l-a descurajat pe domnitorul moldovean, care s-a căsătorit chiar de trei ori, ultima soție fiind fiica voievodului muntean Mihnea cel Rău (1508-1509), dar cei trei fii ai săi au fost ilegitimi.

Deși domnia i-a fost marcată de conflicte militare cu Polonia, Țara Românească, tătarii și pretendenți la tron, Bogdan III a decedat din cauze naturale la 22 aprilie 1517, fiind îngropat la mănăstirea Putna  și a fost urmat la tron de fiul său minor Ștefan IV, zis și Ștefăniță sau Ștefan cel Tânăr.

Bibliografie

Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei 
(https://textbase.scriptorium.ro/ureche/letopisetul_tarii_moldovei/de_domniia_lui_bogdan)

Aurel Niculai, Istorii regăsite, Andrew, Focșani, 2009 (https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/02/25/porecle-bogdan-al-iii-lea-cel-orb/)

Ion Eremia, Curs istoria medievală a românilor [Universitatea de Stat din Moldova, 2003] (https://istpedia.blogspot.com/2018/11/domnia-lui-bogdan-al-iii-lea-cel-chior.html)

Muzeul Național de Istorie a României, Galeria portretelor (http://galeriaportretelor.ro/item/bogdan-iii-cel-orb/)

3 Decembrie - Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități

În anii 1970, ONU a adoptat declaraţii privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, pentru ca anul 1981 să fie proclamat de Adunarea Generală a ONU drept An Internaţional al Persoanelor cu Dizabilităţi”. 

Apoi, perioada 1983-1992 a fost declarată Decadă pentru Persoanele cu Dizabilităţi, iar în 1992, Adunarea Generală a ONU a decis să marcheze data de 3 decembrie ca Zi Mondială a Persoanelor cu Dizabilităţi, pentru ca aceste persoane să fie tot mai mult integrate în societate.

La 11 iunie 2019, secretarul general al ONU, António Guterres, a lansat Strategia pentru incluziune a persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu angajamentul său de a transforma Naţiunile Unite într-o organizaţie incluzivă pentru toată lumea. Secretarul general a prezentat, în octombrie 2020, primul raport privind măsurile luate de sistemul ONU pentru punerea în aplicare a strategiei.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste un miliard de oameni, adică 15% din populaţia lumii, trăieşte cu anumite forme de dizabilitate, dintre care mai mult de 100 de milioane sunt copii. 80% dintre persoanele cu dizabilități provin din ţările în curs de dezvoltare, iar 50% nu au acces la sistemul de îngrijire medicală. 

Convenţia privind drepturile persoanelor cu handicap, adoptată în 2006 şi semnată de 180 de ţări, promovează drepturile şi bunăstarea persoanelor cu dizabilităţi în vederea implementării unor formate internaționale de dezvoltare: Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, Carta privind incluziunea persoanelor cu handicap în acţiunile umanitare, Noua Agendă Urbană şi Agenda de acţiune de la Addis Abeba privind finanţarea pentru dezvoltare.

Datele statistice ale Autorității Naționale a Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) arată că în România sunt peste 861 de mii de persoane cu dizabilități. Dintre acestea, 98% se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent și doar 2%, adică 16.738 persoane, sunt instituţionalizate. Femeile reprezintă 53,34% (459.270) din totalul persoanelor cu dizabilităţi. Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezintă 72,76% (571.327) din total. 40,30% din totalul persoanelor au handicap grav, cele cu handicap accentuat 47,73%, iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,97%.

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/3107-2013-12-03-cp

https://www.agerpres.ro/documentare/2021/12/03/3-decembrie-ziua-internationala-a-persoanelor-cu-dizabilitati-onu--824109

https://anpd.gov.ro/web/3-decembrie-ziua-internationala-a-persoanelor-cu-dizabilitati/